( sursă imagine: http://www.theshiningearth.com/individualitate-si-comuniune/)
Comunicarea reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte din viețile noastre. A comunica înseamnă a crea o punte între tine și celălalt, permițându-i acestuia să vină în lumea ta interioară, iar tu, la rândul tău, să călătorești pe tărâmul celuilalt, pentru a-l putea înțelege, auzi, simți și vedea cu adevărat, dincolo de orice mască.
Din păcate, oamenii evită să comunice cu adevărat, să-și transmită gânduri, păreri, idei proprii, emoții și sentimente, de teamă că nu ar mai fi acceptați de ceilalți, de grupul social din care fac parte sau chiar de întreaga societate. De fapt, nici nu suntem învățați să comunicăm autentic. De cele mai multe ori, atât în familie, cât și în școală ni se spune că e bine să fim într-un anume fel, să avem un anumit tip de comportament, să împlinim diferite cerințe, așteptări impuse din exteriorul nostru, de cine oare??? Desigur că de SOCIETATE, atotștiutoarea societate...
Astfel, cu trecerea timpului, devenim omuleții „docili” și ușor de manipulat care comunică politicos, frumos, respectuos, dar care, din nefericire, nu vorbesc din adevărul inimii, lucru cât se poate de grav și de dureros.
Cuvântul, ca și instrument al comunicării, poate genera bucurii, poate stinge conflicte, sau poate cauza războaie. Acesta poate fi folosit pentru a transmite binele, frumosul, adevărul, iubirea, fericirea, dar poate transmite și răutatea, durerea, invidia, tristețea etc.
Din păcate, problemele care apar în viețile noastre sunt generate de COMUNICAREA defectuoasă, aceasta intrerpretând cu succes rolul de cutie a Pandorei.
Unii doresc să spună ceva, dar nu o fac. Alții nu pot recepta corect mesajele transmise de cei din jur, având bariere puternice în comunicare. Unii folosesc diferite cuvinte care judecă, jignesc, provocând durere celor din jur. Alții vorbesc, povestesc, discută despre ceilalți,dar despre ei înșiși nu pot spune nici măcar câteva cuvinte pentru a se prezenta, pentru a-și descrie stările, a-și explica anumite comportamente, emoții etc. Vorbesc fără a comunica autentic.
Și unii și alții din exemplele anterioare au probleme de comunicare, probleme care, la nivel fizic se manifestă ca dureri în zona gâtului, declanșând diverse boli, precum; laringită, hipertiroidie, amigdalită.
Revenind la ideea de mai sus, potrivit căreia CUVÂNTUL este un puternic instrument al comunicării interumane, mi-ar plăcea să scriu câteva cuvinte „magice” care m-au ajutat nespus de mult în drumul meu de până acum: „IARTĂ-MĂ!”, „ÎMI PARE RĂU”, „MULȚUMESC”, „TE IUBESC!”. ( tehnica ho-oponopono)
E destul de greu să le folosești atunci când omenii de lângă tine sunt dificili și au inimile închise, dar e bine să nu te gândești cu teamă la posibila reacție a celuilalt, ci la faptul că prin acele cuvinte se produce o anumită stare de bine și o eliberare a ta de emoții toxice.
Dacă totuși nu poți spune aceste cuvinte oamenilor, le poți rosti către Dumnezeu. El ascultă răbdător și iubitor orice rugăciune, apoi te învață cum să comunici adevărul inimii tale cu dragoste și înțelepciune. Căci nu poți să iubești fără să spui adevărul și nici adevărul nu-l poți spune celuilalt decât cu iubire, cu o mare și nemăsurată iubire.
-Doamne, mulțumesc pentru că ai îngăduit să mă trezesc și mi-ai oferit încă o zi minunată! Mulțumesc pentru îngerul pe care mi l-ai dăruit să mă ocrotească și să-mi vegheze pașii prin viață!
Doamne, îmi pare rău că nu am știut să trăiesc fiecare clipă cu bucurie, cu smerenie, cu iubire, cu pace!
Doamne, iartă-mă pentru că am irosit darurile pe care mi le-ai oferit cu atâta dragoste! Iartă-mă pentru vorbele spuse fără rost, pentru că nu mi-am dat seama că ne iubești atât de mult!!!
Doamne! Doamneee! Te iubesc, Doamne! În nepriceperea mea, chiar te iubesc! Așa cum pot eu... în felul meu copilăresc... Te iubesc, Tată și-ți mulțumesc!
Restul, ce urmează de acum încolo, e o poveste, o poveste cu final fericit. Așa este și așa va fi!
