sâmbătă, 8 iulie 2017

DANSUL INIMII CU MINTEA

                    Imagini pentru dansul zorba grecul
 (imagine preluată de la: http://www.istoriafilmului.ro/articol/187/istoria-filmului-grec-partea-1)



    „Pricepeam că Zorbas ăsta era omul pe care-l căutam fără nădejde de-atâta amar de ani; o inimă vie, un suflet mare, neșlefuit, care avea buricul legat de maica lui, Pământul.    Ce însemna artă, dragoste de frumos, puritate, patimă – muncitorul ăsta mi le lămurise cu cele mai simple vorbe.”  
 („Zorba Grecul” -  Nikos Kazantzakis)

Atunci când trăim în MINTE, căutăm în permanență răspunsuri, suntem prea mentali, luăm hotărâri bazându-ne doar pe intelect, devenim rigizi, prea serioși, uităm să ne bucurăm de viață.
Când trăim doar în INIMĂ, fără a ține cont de minte, se întâmplă să facem multe „prostii”, să luăm hotărâri pripite, fără un fundament solid, pentru ca apoi să plătim cu vârf și îndesat alegerile făcute.
Cu toate astea, există ACEL moment în viața fiecăruia dintre noi când INIMA face pace cu MINTEA. Ele se întâlnesc, învață să comunice cu adevărat, se hotărăsc să colaboreze și astfel începe DANSUL. Acest dans al  INIMII CU MINTEA reprezintă un moment frumos, captivant, înălțător, care  ne poartă spre o viață trăită într-un mod conștient și echilibrat.
De aici încolo începe o etapă minunată în care nici inima nu mai poate uita de existența minții și nici mintea, la rândul său,  nu poate ignora măreția inimii. 
Să înceapă dansul!!!



                

(Greek Zorba Alexis Zorbas - https://www.youtube.com/watch?v=2AzpHvLWFUM)

Iubește-mă încă o dată, dragul meu! Știi doar că eu mă prind mai greu...

Imagini pentru iubeste-mă încă o dată
(imagine preluată de la: https://www.mememaker.net/meme/iubeste-ma-inca-o-data-stii-ca-ma-prind-mai-greu-o-blonda-care-te-adora/) 


De când mă știu, am avut probleme cu înțelegerea unor lucruri subtile.
Atunci când eram copil, înțelegeam greu ce îmi spunea mama să fac. Astfel, până ,,executam” eu sarcinile, ea își pierdea răbdarea și spunea: „Lasă, că fac eu!!!!”
Pe bună dreptate alegea să facă ea anumite lucruri pentru că s-a întâmplat de multe ori să produc adevărate dezastre în casă.
În adolescență mă prindeam greu atunci când unui băiat îi plăcea de mine.
Astfel că după multe încercări eșuate, acesta se reprofila asupra altei fete, mult mai dispuse pentru a avea o relație și mult mai împământată, mai ancorată în realitate decât mine. Până îmi dădeam eu seama, deja alta mult mai rapidă acționa cu măiestrie, obținând ce își dorea.
Pentru mine nu era nicio problemă, căci mă ghidam după principiul: „Ce-i al meu e pus deoparte!” și, oricum, altele erau căutările mele...
Cu timpul mi-am dat seama că mintea mea chiar avea o problemă de înțelegere și că, pe undeva, chiar exista un blocaj care nu-mi permitea să înțeleg rapid anumite lucruri.
De exemplu, unele bancuri îmi provocau mari dureri de cap fiindcă nu le puteam înțelege.
Pentru că nu puteam să râd atunci când unii spuneau diverse glume, uite așa, am primit eticheta de „grețoasă”.  J
Doar prietenii apropiați știau că mă prind greu la unele bancuri, fapt pentru care îmi explicau de multe ori ca să le pot pricepe și eu. Desigur că se mai întâmpla să mai aud: „Gata! Doaaamne! Nu știu cum să-ți mai explic!” Apoi urma acea privire stupefiată care încerca să mă pătrundă și care părea că se întreabă: „Oare ce-o fi în mintea fetei ăsteia???” Nici asta nu mă deranja prea tare pentru că mă consolam repede cu ideea potrivit căreia nu trebuie să le știm chiar pe toate.
Un lucru bun pe care mintea l-a făcut pentru mine era că nu putea înțelege repede jignirile „subtile”. Simțeam înțepăturile răutăcioase, atacurile, dar nu le pricepeam întotdeauna mesajul. Din nou, mintea mea nu putea decodifica acel limbaj.
Desigur că după câteva zile (uneori chiar mai mult, muuult mai mult!!!) îmi dădeam și eu seama, dar era prea târziu ca să mă enervez, ori să mă supăr în vreun fel. Așa că le luam ca atare și mergeam mai departe.
                                                 ***
Acum câteva zile, am auzit o discuție între doi parteneri de cuplu:
El: Ce vrei să fac eu?
Ea: Ce să faci??? Doamne! Ești culmea! Ce să faci? Auzi la el! Ai putea începe prin a nu mai fi atât de nesimțit! Să fii sincer, să fii atent cu nevoile mele, să mă respecți...
Ascultându-i pe cei doi m-am întrebat: Oare dacă cel iubit mi-ar pune o astfel de întrebare, ce i-aș răspunde?
Apoi m-am amuzat gândindu-mă că singurul lucru pe care i l-aș putea spune ar fi:
-IUBEȘTE-MĂ ÎNCĂ O DATĂ, DRAGUL MEU! ȘTII DOAR CĂ EU MĂ PRIND MAI GREU...  





(Amami ancora una volta! (subtitrare romana) - https://www.youtube.com/watch?v=ukbIk1HSoT4&spfreload=10) 

La fermă - imagini pentru activități despre animale domestice

 Materiale didactice pentru activități despre animale domestice