Uneori ȘTIU... Știu că NU ȘTIU nimic

( https://nonjustice.wordpress.com/2013/07/04/vladimir-volegov-o-zi-frumoasa-ca-o-femeie-pictura-figurativa/vladimir-volegov-pe-campul-de-maci/)

        Indiferent de cât de mult am vrea să cunoaștem tainele lumii, nu există cunoaștere absolută prin ochii minții.

Nu poți avea cunoaștere deplină prin mintea omenească. Aceasta e bolnavă și cuprinsă de întuneric. E departe de adevăr. Mintea omenească e într-o continuă agitație, manifestându-și  curiozitatea permanentă față de orice.  Însă, cu cât află mai multe, cu atât caută mai mult și, din păcate, este din ce în ce mai nefericită ...

Pe de altă parte, mintea divină are acea cunoaștere, pe care o avea Adam înainte de cădere: o cunoaștere clară completă și necuprinsă de uitarea și ignorarea Lui Dumnezeu.  

Mintea omenească încadrează în anumite tipare, denumește, clasifică, judecă și minte. Uneori ea distorsionează atât de mult realitatea încât ai nevoie de multă vreme ca să-ți revii din acea eroare în care te-ai lăsat condus de MINTEA care se crede mereu „ATOTPUTERNICĂ” și „ATOTȘTIUTOARE”.

Mintea dumnezeiască nu are nevoie să demonstreze nimic nimănui. Ea este liniștită, neîntunecată de păcat, cuprinsă de adevăr, iubire, pace, înțelepciune și smerenie.

-      Copacule, știu că tu nu ești doar un simplu copac! Prietene drag, te îmbrățișez și-ți mulțumesc din toată inima pentru tot ce mi-ai oferit!

-         Dragă floare, știu că ești mai mult decât culoarea ta minunată și parfumul tău îmbietor, așa că îți sărut fruntea scăldată în razele soarelui cel adorat!

-        Iubite  fir de iarbă, știu că numele tău nu ne poate spune nici pe departe despre frumusețea și minunăția ta!

-         Fluture, iubite fluture, n-ai vrea să zburăm împreună? L-am întrebat. Iar el m-a privit și a zâmbit...

-         Doamne, nu-i așa că Viața e o minune?

                        E atâta VARĂ în inima mea!!! Sufletu-mi bucuros valsează printre maci, la braț cu IUBIREA și privește văzduhul plin de lumină: 123,123,123, 123.... și mintea coboară în inimă..... 123, 123.... În pași de vals, ea lasă ILUZIILE în urmă și pune MĂȘTILE deoparte... Aici nu e loc decât pentru Adevăr și pentru Iubire!

-         Off, Doamne! Mulțumesc pentru că nu mă lași să rătăcesc prea mult în labirinturile întortocheate ale minții!!!

(imagine preluată de la:https://pixabay.com/ro/masca-maci-c%C3%A2mp-red-natura-1431136/)

Mai jos este redată o melodie superbă care se numește VALSUL FLUTURELUI. 

(Butterfly Waltz - Brian Crain & Rita Chepurchenko - https://www.youtube.com/watch?v=G6p4yL4DjoI)