Pierdută în Copilărie

( imagine preluată de la: http://www.universdecopil.ro/images/stories/educatie/enciclopedie/pictura/vladimir-volegov-copii-picturi/?ND)

M-am pierdut în Copilărie.

Mânuțele-mi firave

mângâiau cu duioșie pietrele

îmbrățișându-le tristețile nespuse.

Ochii mei curioși căutau neîncetat

strălucirea din privirile senine

ale sufletelor trezite din somnul uitării...

Gura mea cunoștea graiul Cerului

Al Pământului, al Soarelui,

al Timpului...

Vorbea cu toate fără să spună nimic.

Urechile mele Îl ascultau pe El

Străine de minciună și ură

Ele înțelegeau
Adevărul, Dreptatea, Pacea și Dragostea.

M-am pierdut în Copilărie

și pentru că chipul meu a vrut să fie regăsit,

m-am privit în oglinda iubirii.

Cocoțată pe un gard

strigam către avioanele în zbor

 și  le rugam să mă ducă departe, departe de tot...

Să mă ducă acasă, dincolo de nori,

către iubirea desăvârșită,

fără de-nceput și fără de sfârșit...

M-am pierdut în Copilărie

și m-am regăsit într-o inimă fericită

a unui copil care privea spre cer

cu-atâta dragoste și dor...

(♫ Dziecinstwo (Childhood) - https://www.youtube.com/watch?v=aIgbq0rhsto)