( imagine preluată de la: http://mmarysplendoareaiubirii.blogspot.ro/2013_04_01_archive.html )
Te-am așteptat să mă răscumperi de păcate
și-am adormit cu gândurile dezlegate
la pieptul tău îmbălsămat în calde șoapte
ce despleteau misterele străvechi din noapte.
Ai fost mereu străjer al vieților eterne,
un sfetnic bun al timpului ce se așterne
peste-al meu chip născut din izvorul inimii,
un cântec surd, un veșnic ostatec al vremii.
M-ai vindecat, spălându-mi zgura cuvintelor.
Mi-ai dăruit aghiazma din roua zorilor.
Am îmbrăcat cu sfială haina iubirii
și am sorbit prana din cupa fericirii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu